E normal

Minciuna e minciuna. Nu conteaza ca spunem o minciuna ca sa ascundem un adevar dureros. Ea tot minciuna ramane. Urasc minciunile si cred ca toata lumea simte asta! Imi amintesc vorbele mamei mele "Ce tie nu-ti place, draga mea, altuia nu-i face!" Am invatat asta pe pielea mea. Ce am facut eu, s-a intors. Se pare ca roata oricat de patrata e, ea tot se intoarce o data. Nimic nu e simplu, totul e normal.
Am invatat ca miniuna poate sa distruga totul intr-o secunda. Am invatat ca lumea e diferita dupa ce afli adevarul. Am descoprit ca ranile se vindeca, dar raman cicatricile. Uitandu-ma in urma descopar ca totul a fost constructiv. Cu un ras ironic as putea spune "Sunt imuna la miniciuni. Le cunosc pe toate!"
Privesti in oglinda si te intrebi cine e? De ce? Aaa! Da! ... un alt inceput!
De ce mintim? Habar nu am. Poate asa credem ca e cel mai bine. Pentru noi, pentru ei, pentru toata lumea. Nu-mi spune ca ceea ce nu stii, nu doare. Ba doare! Doare al naibii de tare! Pentru ca, acolo undeva in tine, stii care e adevarata realitate, dar nu ai curaj sa recunosti. Iar, atunci cand minciuna se transforma in adevar, iar apoi in realitate ... Cred ca acela e momentul in care ar trebui sa te dai cu capul de pereti. Ca nu ai vrut sa deschizi ochii mai devreme!

Just me,

Un pic. Rabdare. Ai?

Rabdare. Inca un pic ... de rabdare. Atat cer! Rabdare ...
Toti suntem inzestrati cu rabdare. Fiecare are limitele lui. Suntem unici si reactionam diferit. Rabdarea nu se invata si se dobandeste. O ai acolo in tine. Exista si o poti stapanii.
Avem rabdare sa stam la coada cuminti. Avem rabdare sa citim pana la final o carte, ca sa-i stim sfarsitul. Avem rabdare sa crestem mari, ca sa stim cum e sa fii adult. Avem rabdare sa fim iubiti ...
Dar ce se intampla atunci cand pierzi lupta cu tine. Cand rabdarea se transforma. Cand iti dai seama ca e ridicol sa ai rabdare. Atunci incepe joaca dea rabdarea. O lupta cu da sau nu. Mai ai rabdare sau intorci spatele si zici "Plec!Nu mai rezist" ...



Ce faci atunci cand nu ai cea mai mica idee ce sa faci?
Ai rabdare si intr-o zi iti vei da seama. Vei stii! Niciodata nu e prea mult, atunci cand ai o motivatie buna si atunci cand merita!
Ce faci atunci cand ceea ce vrei tu nu e asa cum vrei tu?
Poti fugi cat te tin picioarele fara sa te mai uiti inapoi. Rupi pamantul de parca nu ar mai exista. Sau poti sa stai si sa vezi rasaritul ... Prefer rasaritul!
Atunci cand lucurile merg bine si iti dai seama ca rabdarea a meritat ... atunci e momentul tau! Pretuieste-l!

Just me,

Fashion ... and me

Most wanted shoes!!!

Accesoriu = Telefonul mobil

Am trei cereri atunci cand vine vorba de telefonul mobil:
unu: sa pot vorbi la el
doi: sa scriu repede un sms
trei: sa pot face cate o poza atunci cand vreau sa surprind cate un moment

Fara internet, jocuri si alte lucruri pe care nu-si au rostul. Parca si aud: woman!!!
Zile astea ma gandeam cat de mult pot rezista fara telefon. Raspund: muuulte! Da, eu!! As renunta la el fara sa clipesc si nu cu prea multe remuscari. Motivul nu ar fii ca nu-mi place telefonul pe care il am acum (!e chiar simpatic Lg-ul), pur si simplu "I think I hate something!"
Telefonul pentru mine nu e cel mai important accesoriu. Multi isi cumpara telefoane ca sa fie in ton cu ultimele gadgeturi, eu il cumpar ca sa pot vorbi si a tine legatura cu lumea din jurul meu.
Ultimul meu mobil. Un Samsung cu clapeta. Ooo da, cat de mult l-am mai folosit. Imi aduc aminte ca toti prietenii mei se plangeau ca nu ma aud, ca baraie si ma rugau sa-mi cumpar altul. L-am folosit si refolosit chiar daca clapeta se misca din toate incheieturile, bateria tinea doar o zi si saracul arata de parca tocmai iesise dintr-un razboi. Dar, era al meu, chiar daca nu mai mergea foarte bine, era ok pentru mine. Pana cand intr-o zi o cedat. Saracul!
M-am ales cu un Lg cu touchscreen. Proasta alegere sau recomandare proasta. Nu e perfect: incalca regula doi, nu pot sa scriu sms-uri rapide. In rest, nici dupa un an nu stiu ce lucruri poate sa faca.

Just me,

Me and my days - Saturday

O carte. Un pahar de vin rosu. Muzica in surdina. Magic fm. Muzica perfecta pentru starea de azi. Canapeaua rosie din camera parintilor ma ajuta sa gasesc starea perfecta. Cartea ma duce in Roma si ma face sa ma indragostesc de limba lor, de fantaniile lor, de pizza si paste. Vreau in Roma! Las cartea. Privesc pe geam. Ploua sau ninge?! Imi place senzatia si gustul vinului. Ador vinul rosu dulce. M-am indragostit de carte, de Roma, de ... A iesit soarele. Pana si pe El il cred perfect, chiar daca nu are inca puterea sa incalzeasca sufletele noastre infrigurate - e acolo. Azi il apreciem doar ca s-a aratat. Mai sunt cateva zile pana la primavara. O data cu ea incep si visele de primavara. Ooo da! Sa ma ciupeasca cineva! Cartea e de vina ... si altcineva!
!Eat, Pray, Love - Elizabeth Gilbert

Just me,