Fericirea e o alegere?

Imi aduc aminte de copilarie cu drag, dar provin dintr-o familie unde iubirea si armonia a cam lipsit din peisaj. Cuvinte de alint si rasfaturi inainte de culcare pentru prima oara le-am vazut intr-un film, si mi-am zis: ce ciudat!

 Am invatat totul din mers, singura, apoi cu ajutorul persoanelor care au trecut prin viata mea. Am descoprit ca exista iubire si ca de cele mai multe ori fac lucruri stupide pentru o clipa de iubire, si-mi zic: ce aiurea!

Famila m-a invatat ca nimic nu e gratis, totul se plateste, pana si fericirea.

Si ma intreb acum: fericirea e o alegere? 

Eu nu ma prea razgandesc atunci cand fac o alegere, dar cateodata alegerile mele nu sunt exact asa cum mi-am dorit. Se pare ca nu stiu sa aleg. Nici capul si nici inima nu stiu nimic despre realitate si viata din jurul meu. Asa ca uneori las pe altii sa aleaga pentru mine, si-mi zic: ce tampenie!

Lumea evolueaza, se dezvolta...nu stagneaza!

Am evoluat, zic eu, dar in dezvoltarea mea am lasat inima sa ma ghideze si am uitat sa mai gandesc cu capul.
Mai stiu ca, trecutul iti decide viitorul, astfel incat eu mi-am cam asumat responsabilitatea pentru toate evenenimentele prin care am trecut, ca un om mare, lasand in urma vaicarelile copilului si mi-am zis: “Toate astea mi s-au intamplat ca sa invat inca o lectie importanta despre mine si viata, fac parte din calatoria vietii mele.” Asa am incheiat fiecare experienta fericita si mai putin fericita, cu un tonus pozitiv si cu o dorinta mai mare de a merge mai departe.

Fiecare e stapanul fiecarei alegeri din viata lui, dar sa nu uiti sa te mai uiti si in stanga si in dreapta, sa ai grija de oamenii pe care poti sa-i ranesti. Iar in lupta ta cu morile de vant e sa nu incepi sa regreti nicio clipa de alegerile facute. Pentru ca atunci cand regretele ajung la tine, incepi sa pierzi razboiul castigat cu tine insuti.

Fericirea ne alege pe noi sau noi pe ea?

Cred ca ne alege ea pe noi, dar de cele mai multe ori nu stim sa profitam de ocaziile pe care le primim. Uitam sa deschidem ochii si sa vedem ca poate un inceput e mai bun, decat vechiturile in care te scalzi acum.

Eu sunt perfecta asa cum sunt acum, ma cunosc si ma accept asa cum sunt, si nu astept sa fiu mai buna ca sa spun ce cred si ce simt, iar ce cred ceilanti despre ceea ce sunt, conteaza prea putin, fiindca ceea ce important cu adevarat este, ceea ce crezi tu despre tine.

Sunt frumoasa?

Sunt inteligenta?

Sunt talentata?

Normal ca sunt, doar tu mi-o spui, si o vad si eu...

Atunci ce mii de tunete si fulgere se intampla cu mine?

Tezeste-te!

!!Daca este suficient de important pentru tine, vei gasi o cale. Daca nu, vei gasi o scuza.

!Xonia - My beautiful one

 Just me,