01 iunie 2011

Dor de copilarie

DA! Imi e dor de copilarie, de zilele in care nu aveam nicio grija. Viata de copil era atat de frumoasa. Imi aduc aminte cum mama imi alegea hainele cu care ma imbracam, imi arata ce e bine si ce e rau, ma lasa sa ma joc toata ziua. Ce viata! Nu aveam nici o grijia! Acum, cand eu ma uit in oglinda si privesc cat am crescut, imi trece un fior rece. Zambesc timid si ma gandesc ce repede a trecut timpul, dar eu ma simt tot copil.
Azi aleg eu hainele cu care vreau sa ma imbrac, ba mai mult, le cumpar cu banii mei. Am un job. Mama nu mai e responsabila pentru alegerile mele. Eu decid! Eu am puterea! E ciudat, acum nu mai am pe cine da vina atunci cand gresesc.
Copilul de ieri, e femeiea de azi! Poate cel mai mare soc l-am avut atunci cand copii de pe scara mi-au spus "Saru'mana!".
Da, am crescut si acum sunt un "om mare" cu multe responsabilitati, cu o groaza de probleme.
 Ah! Copilarie unde esti?

!We never really grow up; we only learn how to act in public!

Just me,

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu