27 decembrie 2013

Poezie: Zarul

Eu te văd pentru că există vedere,
te aud pentru că există cântec,
te miros pentru că există flori,
te îmbrăţişez pentru că există braţe,
te merg pentru că există drumuri,
te sper pentru că există îngeri,
te răsar pentru că există lumină,
te mângâi pentru că există câmpuri,
te mănânc pentru că există iarbă,
te dor pentru că există rănire,
te chem pentru că ai un nume,
si mai ales te pierd, ah, te pierd
pentru că există pierdere.

 Nichita Stanescu - Zarul

26 decembrie 2013

My days: Christmas Party '13

La sfarsit de an orice firma care se respecta organizeaza o mica petrecere numita: Christmas Party. Anul acesta am fost o mica norocoasa, ma alint pentru ca am participat la doua. Oare de ce? Va raspund tot eu: pentru ca sunt buna in ceea ce fac si ei stiu asta.

Prima, la Sibiu intr-o locatie frumoasa si discreta unde tinuta mea a fost la fel, dar cu cei mai frumosi pantofiori ever. V-am zis ca ador pantofiori rosi!! Nu cred.
Intotdeauna mi-au dat acel wow si un zambet larg pe chip (nu astea si alti, dar ideea e aceasi).
Ahh: Ador pantofiorii rosi! 


A doua petrecere a venit asa pe neasteptate. La job primesc un mail cu subiectul: "Invitatie la Christmas Party 2013". Mail-ul a stat in inbox trei ore pana sa fie citit, dar cand l-am citit am sarit in sus (la propriu) si chiar am avut momentul ala de 30 de secunde de dans simpatic. A fost discret si fara public. 
Invitatia era la Bucuresti la Palatul parlamentului (Da! Cladirea aia mare) unde am petrecut cateva ore cu echipa mea din toata tara (doar vreo 2000). Petrecerea a fost animata de Pavel Bartos si un mini concert a la Horia Brenciu. 
Impresi: Palatul Parlamentului e mare rau si opulent. Marmura alba cat vezi cu ochi, covoare rosi si ceva care mi-a ramas in suflet: candelabrele masive si pline de o eleganta frumoasa.
Mi-a placut mini vacanta ofetita de compania mea si eleganta de care a dat dovada. 
Just me!

15 decembrie 2013

Poezie: Un presentiment

Nu ninge cand e foarte frig.
Nu ploua cand e foarte cald.
Nu vin cuvintele, cand te nasti.
Nu vine anul nou, cand mori.
Nu pentru vedere este lumina.
Nu pentru mit sunt zeii!
Nu pentru timp sunt stelele.
Nu pentru Nu este Nu!
Nu vii niciodata
cand mi-e foarte dor de tine.
Nu mori niciodata
cand te urasc de moarte.

 Nichita Stanescu

11 decembrie 2013

Dialog! Tipul

Discutie intre fete:
- Cum o fost la intalnirea cu tipul de ieri?
- Tu! Avea un Bmweeeee misto rau!

Mai are rost sa continui?!
Nehhh!

08 decembrie 2013

Dialog! - Incotro

- Trebuie sa inveti sa citesti. Niciodata nu e prea tarziu sa inveti alfabetul. Facem un efort?!
- Nu! Prost m-am nascut, prost vreau sa plec de aici ...
- Niciodata nu stii cand trebuie sa citesti. Poate mori si ajungi in fata unui semn unde scrie mare "Spre rai" sau "Spre iad", iar tu cum nu sti sa citesti mergi in directia gresita.
- Stai linistit! Ma gaseste un inger si ma ghideaza ...

Simpatici!
Cum sa nu le iubesti gandirea pozitiva!

My days! - Delacroix

Prietenele mele au intotdeauna idei diverse si ma scot din monotonia mea ... uneori.
 Andreea la fiecare intalnire cu fetele ne batea la cap cu restaurantul lui Mihai Toader. Unul din finalistii de la Masterchef din sezonul doi (nu castigatorul si cel de pe locul doi) si-a deschis un restaurant in Alba Iulia.
Cum Alba Iulia e "foarte" aproape de Sibiu ne-am urcat in masina si am mers sa mancam. Da am mers doar sa mancam la un restaurant din Alba Iulia!! Ciudat?! Un pic si sa fiu sincera nu am mancat la toate din Sibiu, dar noi mergem in Alba.
Restauranul Delacroix e micut si cochet, decorat frumos si in culori frumoase. Servirea a fost frumoasa si rapida, muzica aleasa cu gust. Meniul nu prea bogat in preparate si un pic scump. Mancarea a fost buna si gustoasa. Aveau si prepatate de post, iar deserturile o nebunie dulce pe care merita sa o incercati.
Nu stiu daca este necesar sa mergeti pana la Alba Iulia sa mancati, dar daca aveti drum pe acolo nu ezitati. 
La plecate am dorit sa-i multumim dl. masterchef (recunosc: mai mult eu), dar ne-au mintit frumos si ne-au zis ca este in direct prin telefon la un radio local si nu poate sa ne onoreze cu prezenta. 
Dragut asa!

Dragele mele ...

 Just me!

04 decembrie 2013

I love my job! - In timpul liber

Dorm. Ora 00.30. Suna telefonul. Numar necunoscut.
- Alexandra! Dormi?! (Voce de femeie)
- Acum nu ...
- Scuze de deranj, dar cred ca mi-am pierdut cardul!
- S u p e r! Te rog suna la 0 800 ... si-ti blochezi cardul! Noapte buna!
- Scuze, dar e grav! Poate cineva sa-mi fure banii din cont?!
- Cati bani ai pe cont?
- 7 lei ...
- S u p e r! Daca suni si blochezi cardul averea ta e in siguranta! Noapte buna!

Morala: Lucrez si cand dorm!

03 decembrie 2013

I like! Photo!

Imi place sa cred ca zambetul reflecta o atitudine pozitiva, un stil de viata, un suflet bun, iar in modestia momentului vreau sa subliniez ca-mi place sa zambesc mult mult.
Zambesc de dimineata pana seara si cred ca zambesc si-n somn. Zambesc si cand sunt suparata, dar si cand radiez de fericire.
Am invatat asta de mica si credeti-ma cand spun ca viata mea e o amestecura de apa plata cu lamaie, dar eu incerc sa torn miere in fiecare zi! Asa ca: Zambeeeeesc orice ar fi!
Cine ma cunoaste stie ca daca nu rad - ceva nu e bine! E grav! (:

Mi-a placut de Bogdan cand mi-a zis "Fii doar tu! Doar tu faci o poza reusita!" Liniste. "Aaa si bineinteles ajut si eu un pic!"
L-am tachinat mult spunandu-i doar el si numai el face o poza reusita orice as face eu. Cred ca el trebuie sa prinda echilibrul omului, esenta dintre realitate si imaginatie, dintre frumos si magic, apoi sa faca "click" cand e momentul.
Sincer va spun ca inca nu m-am prins cine face o poza reusita...
Click. Am fost doar eu - copilul rasfatat si zambaret din timpul zilei si nu femeia serioasa de la job! O tinuta casual plina de mult roz + palarioara mea pufoasa roz.
A surpins zambetul, momentul si ... va las pe voi!

Pentru mai multe detalii: LIKE aici!

Zambesc!

01 decembrie 2013

Totul a inceput asa ...

In urma cu o saptamana stateam si citeam mail-urile de la job. Ma interupe discret o doamna, care se uita lung la mine fara sa zica nimic. Imi ridic incet privirea din calculator si nu reusesc sa zic nimic. Imi intrerupe gandurile si-mi spune scurt: "Totul o sa fie bine!"
Nu reusesc sa o intreb nimic. Parca eram pe mut. Se apropie incet si-mi atinge mana. 
Pleaca. 
Gandurile imi revin la normal. Ce s-a intamplat?

Acum cateva zile primesc un mail de la un amic:"I just want to say hello" Exact de ce aveam nevoie de un simplu gand sincer de la o persoana care se gandea atunci la mine. 
Am zambit si a dat culoare intregi zi.
Dragut!

Undeva pe marti, lumea mea s-a intors iar cu capul in jos. Recunosc a fost o zi trista, dar nu asta e ideea. Suna telefonul "Alexandra, vreau doar sa-ti urez o zi minunata!" Un gand sincer, frumos de la o persoana draga mie. Gestul ei care poate aparent mic (pentru ea) a facut sa-mi schimbe total ziua. Am auzit:"Viata trece, hai s-o traim de zece!"
Minunat!

Mai sunt mesajele pline de necunoscut si trimise cateodata fara nicio legatura cu ceea traiesc eu in momentul acela de la prietena mea. Genul asta de mesaje "Ningeeee!" Desi eram imbracata in fulgi albi si nasul imi era rosu. Zambesc si scriu "Superb!"
Ati prins ideea...ele de fel sunt mai ciudate!

O prietena vine prin banca si-mi sopteste "M-am indragostit!" si sclipirea "aia" din ochi ei m-a emotionat tare. Daca-mi amintesc foarte bine nici nu am intrebat-o ce face si cred ca vorbeam de firele ei albe din cap. Zic: treaba cu indragostitul e minunata si cu fire albe face totul si mai interesant. 
Doresc fire albe daca asa sta treaba! :)

Telefonul suna tarziu de la o alta prietena care ma face sa zambesc atunci cand aud "Ce faci tu!" desi ne-am vazut la o cafea in timpul zilei. Care niciodata nu ma cearta sau judeca. E minunat! 
Vorbesc prostii imi da doua peste cap cand mai gresesc.

Mai am si prietenii aia care te imping de la spate (la propriu), care te arunca in fata "necunoscutului" si de acolo se roaga sa nu o dai iar in bara. 
Te aplauda si imbratiseaza. Plang si se bucura apaturi de tine.
Adorabili!

Vinerea asta o fetita de sase anisori imi da o stare frumoasa. Ii spune mamei: "Ea e prietena mea si nu pot sa plec fara sa o pup!" Sare in bratele mele si ma pupa cu o energie copilaroasa care mi-a trasmis o energie incredibila.

Uneori sunt momente cand cei din jurul nostru simt ca avem nevoie de un "Totul va fi bine!" de o impratisare atunci cand sufletul o cauta, de un telefon atunci cand te astepti mai putin.
 Stig din suflet: Muuuuuuultumesc!!!

Mi-am gasit bagheta magica ... pazea stiu si pot sa fac minuni!

Sa nu uit de oamenii care stiu ca avem nevoie de ei, dar iti intorc spatele si nu mai vor sa se uite inapoi ...