Daca asta e! Altceva nu exista!

Cred in cuvinte din tot sufletul. Chiar daca viata mi-a demonstrat ca ele nu schimba inimi si nici nu intorc oameni din drum. Am invatat ca oamenii nu se schimba pentru oameni, oricat de speciali si deosebiti ei ar fii. Suntem ceea ce suntem si facem lucrurile pe care le stim, pentru ca in final conteaza prea putin ceea ce credem, ceea ce speram si ceea ce ne dorim.

Am invatat sa fac lucruri pe care nu le mai regret indiferent de rezultatul final. Adevarul e ca, daca intelegi, lucrurile sunt asa cum sunt ele; daca nu le intelegi, lucrurile sunt tot asa cum sunt ele. Pe ideea: daca asta e, atunci altceva nu exista!

Cred ca lucrurile merg mai prost sub presiunea preocuparii de a le face sa mearga bine, iar asta uneori nu e bine. Dar, stiu ca exista si lucruri care stim ca uneori sunt imposibil de realizat, pana cand vine cineva care nu stie acest lucru si le realizeaza. Construieste in noi, noi vise. Zic: Visele vin, visele se duc, dar vin altele ... bineinteles!

!The more things change, the more they stay the same. And sometimes, oh, sometimes change is good. Oh, sometimes, change is everything!

 Just me!

Teatru: Platonov

"Platonov" este un spectacol complex, care se joaca in trei spatii scenice. Se trage prima cortina si raman frumos impresionata de interiorul de epoca, cu obiectele adegvate, un spatiu mic unde sunt adunate toate personajele. In primul spatiu personajele sunt adunate in jurul unui dric, care acesta deschide treptat fiecare spatiu scenic. Costumele sunt adecvate timpului si am ramas frumos impresionata de rochiile de epoca pe care actritele le-au schimbat pe tot parcursul spectacolui.

La inceput mi-a fost greu sa fiu atenta la tot ce se petrecea pe scena. Toate personajele vorbesc aproape in acelasi timp unele cu altele, formand grupuri care se manifesta uneori haotic pe tot parcursul spectacolului.

Platonov - este un Don Juan cinic, un om cu idealuri si aspiratii care profita de toti oamenii din jurul lui. Un om ca oricare altul care profita de naivitatea celor din jur, inseala si este iertat de toata lumea. Un personaj inconjurat de iubirea a trei femei frumoase si drama lor ...

Un spectacol frumos, plin de intriga si cateva scene comice, un spectacol pe care-l recomand cu caldura.

Foto: Tnrs

REGIA: Alexandru Dabija;
SCENOGRAFIA: Dragoș Buhagiar;
DISTRIBUȚIA: Nicu Mihoc, Serenela Mureșan, Cristina Flutur/Cendana Trifan, Ofelia Popii, Adrian Matioc, Marius Turdeanu, Dan Glasu, Cristina Ragos, Cristian Stanca, Mihai Coman, Pali Vecsei, Rodica Mărgărit, Liviu Vlad, Vlad Robaș, Ioan Paraschiv, Ema Vețean, Edi Pătrașcu, Paul Bondane;

Just me!

Teatru: Take, Ianke si Cadir

"Take, Ianke si Cadar", in regia lui Dan Glasu este un spectacol clasic despre trei prieteni, care au diferite divergente despre relatiile inter-etnice.

Personal, eu am vazut spectacolul acesta la televizor si stiam despre ce e vorba, dar spectacolul de la Sibiu a fost cu mult peste asteptarile mele. Am ras foarte mult la schimbul de relici dintre ei.

Este o comedie frumoasa si are personaje bine conturate, amuzante si pline de buna dispozitie. Acest trio clasic plin de umor trateaza relatiile dintre oameni si transmite un mesaj frumos: dragostea invinge indiferent de religie.

O replica frumoasa mi-a ramas intiparita in minte: "Cica nenorocirea, este o persoana foarte delicata si foarte pretentioasa … Cand da de-un om suparat si incruntat, indata zice, "Poftim! Aici e! m-asteapta" si cand da de unu' vesel, zice: "Pardon, am gresit si se duce la altu…".
Amuzant de adevarat!

regia: Dan Glasu

scenografia: Vasile Rotaru

distributia: Dan Glasu, Nicu Mihoc, Gelu Potzolli, Rodica Margarit, Barbara Crisan, Eduard Patrascu, Viorel Rata

Just me!

E un strut ... E o pufosenie ... E un pix!!

It's so fluffy ...
I'm gonna die!!!

Cel mai pufos pix ever! Am zis!

Mi-am amintit, uitandu-ma la el, de pixul meu minune din anul doi de facultate. Era roz (roz turbat) si avea un puf roz doar in varf si m-am incapatanat sa merg cu el la fiecare examen din sesiune.

Recunosc, am avut cel mai mare noroc ever atunci. Am luat toate examenele cu note de la 8 in sus si cand spun asta vreau sa accentuez ca am avut in primul semestru 10 pe linie. Ooops!
Eu am dat atunci vina pe pixul pufos si nu pe mintea mea de geniu intruchipat peste noapte. Bineinteles mai era la mijloc si ambitia mea de a-mi demonstra mie ca pot! Dar asta e o alta poveste ...
Ehhee...cateodata e bine sa ai cate un talisman norocos, fie el si pufos! Zen! (:

Acum, dupa ani buni am primit de la prietena mea (Ani) pufosenea de mai sus. 

Maine mai pufosule te duc la job! 

Just me!

Sweet smile!

Discutie cu vanzatorea inainte sa ma decid ce "bijuterie" vreau sa aleg la micul meu snur rosu:

Eu: Ce bijuterie sa-mi aleg?!

Ea: Avem si cu Hello Kitty!

Eu: Aaaa.. nu! Chiar nu!

Ea: E Hello Kitty pe bicicleta!

Eu: Poftim?! Nu inteleg?!

Ea: E Hello Kitty pe bicicleta!!

Eu: Tot nu inteleg. Scuze!

Ea: Pai nu e Hello Kitty simpla e Hello Kitty pe bicicleta!

Eu: Nu! Tot nu inteleg! (liniste)
Te rog mai arata-mi fluturele acela ...

Mai! Care e faza cu Hallo Kitty pe bicicleta!?

I like! - Red one

Mi-am luat asa ceva ...

... de la Poema cu 15 lei!

Ce e? 

Habar nu am cum ii zice si ce e! E un snur rosu cu un o bijuterie discreta. Atat! Nimic mai mult ...

Un pic exagerat pretul pentru ce e, vorba mamei mele: Alexandra, snur avem si noi si nod din asta te invata tata, iar tu ai dat atatea bani pe o ata? Asa ceva nu vreau sa cred!

Nu stiu de ce, dar am tinut foarte mult sa am snurul asta rosu la mana. 

Stiu, e o chestie aparent banala, dar lucrurile simple fac diferenta ...

I like! 

Cat de cunoscut esti si dupa job?

Foarte cunoscut!

Acum ceva timp am fost la un party. Genul ala de de party la cineva acasa, ne strangem cati putem, muzica buna, socializam si ne simtim bine. (!Asta era sloganul petrecerii si cu asta m-a ademenit.) Lume noua si multa voie buna. Asa credeam Io!

Am ajuns destul de devreme asa ca am avut coazia sa stau frumos intr-un loc si cei care veneau faceau cunostiinta pe rand cu mine.

Spre uimirea mea toti care veneau la respectivul party ma stiau de la job. Au trecut pe acolo si m-au vazut in plin exercitiu functiunii si mi-au tinut minte. Ce oamenii!!

Genul ala de replici: Eu te stiu de undeva?! Si arata asa cu degetul spre tine luuung incercand sa-si aduca aminte. Momentul ala exclam in gand: La naiba! Imi tin chiar si respiratia pana aud - De la ...

Cea mai memorabila replica: "Am facut opt depuneri la tine!" 

Zambesc si zic "Nu cred! Le-ai numarat?!" 

Dude! Trist!

Uimirea a venit cand aproape toti, mai dar toti ma stiau, apoi au venit si bineinteles intrebariile existentiale despre ceea ce fac si dezvoltarea subiectului in sine. Trist! Suntem la un party! Ne simtim bine, asta inseamna NO JOB oamenii buni!

Mno, mai bea paharul ala de vin pe care-l tineam in mana. Mai danseaza rock nebun pe melodia aia buna care acum incepe. Stai pe locul tau, zambeste frumos si socializaza cat mai bine.

M-am pus intr-un loc si de acolo toate bune. (:

Imi place ceea ce fac foarte mult si prietenii apropiati stiu asta, dar sunt foarte (ma repet) foarte reticenta atunci cand vreau sa discut despre jobul meu. Oamenii au o pereptie tare ciudata cand aud ca lucrez intr-o banca. Te eticheteaza si au alte asteptari de la tine si nu zic ca asta e un lucru rau, dar poate uneori chiar nu vrei sa spui cu ce te ocupi si doar sa te simt bine. 

Just me!

Povestea Andreei

Ieri imi povestea o colega, povestea de dragoste a unei prietene de a ei. O s-o numesc Andreea, pentru ca i-am uitat numele.

Andreea, s-a casatorit la 25 de ani dupa o lunga relatie de iubire si dupa aproape 6 luni de casatorie, zana si-a dat seama ca nu e fericita si ceva ii lipseste. Dupa cele 6 luni de convietuire si-a dat seama ca sotul ei e un copil imatur si nu o intelege, astfel a cerut divortul. Tanara, frumoasa, dar divortata si-a gasit fericirea cateva luni mai tarziu alaturi de un tanar barbat in varsta de 53 de ani. Specific ca tatal ei are 54 ani. Mno, domnul e un respectabil doctor din Sibiu cu o educatie aleasa banuiesc si o situatie pe masura.

Andreea e fericita si banuiesc ca domnul doctor nu e un copil imatur.

E povestea ei, dar povestea ei m-a pus sa ma gandesc la un singur lucru: oare ce ar zice tata daca eu m-as indragostii de un barbat de 53 de ani? Da! Brusc gandul asta supid m-a facut sa tresar si sa zic: nehhh! Imposibil nu e, dar totusi zic pas! 

Analizand sirul povestii imi dau seama ca niciodata nu stii cu adevarat ceea ce-ti doresti. Pe parcurs oamenii se schimba, se razgandesc, dar important e sa stii sa continuui si fara ei.

 " It's one of the great tragedies of life - something always changes.” -House, MD

Just me!

Duminica ... 13!

Au trecut 13 zile din noul an si am o stare de bine. Am intrat in noul an cu o stare noua si mi-am dat seama ca anul acesta nu mi-am pus nicio dorinta anume la trecerea dintre ani, iar asta poate sa ma duca cu gandul ca totul e posibil anul acesta. Am incredere ca anul acesta o sa fie un an minunat, plin de schimbari si cu o noua atitudine in suflet!

De fiecare data cand vorbesc de schimbari si lucruri noi pe care mi le doresc sa se intample in viata mea, patesc sa ma intalnesc cu acelasi gand, pe care acum il consider stupid, dar ma tine ocupata, se pare, zile bune. Ma gandesc serios sa-mi schimb, din nou, culoarea parului. 

De data asta nu mai vreau frumosul si perfectul blond, pe care eu una il ador. Ma gandesc la un roscat frumos. Acel roscat inchis aproape pruna, dar totusi roscat. 

Mno, gandul asta nu ma lasa in pace chiar imi da fiori. si ma stiu cand mi se pune pata nu mai pot iesi din acest labirint pana nu ma vopsesc. Dupa, constat poate ca a fost o gresala ... Asa cum s-a intamplat si data trecuta cand m-am vopsit blondina si unde dupa am bifat in jurnalul vietii si ingrosat literele, cele mai importante cuvinte ever: "Clar! Blondul nu ma prinde!"  Da! Am fost blonda 2 luni!

Deocamdata sunt la stadiul - oare mi-ar sta bine roscata?!

In ceea ce priveste alte schimbari, ehh acolo e cu totul si cu totul alta poveste!

Aaaa sa nu uit: La multi ani ... 2013! Pupici si alte alea alea  (:

Just me!

One song: nothing special - "PULCINO PIO - Puiul Piu"

Pe principiul: ascultati si voi sa va ramana melodia asta mult intiparita in minte!

Melodie vesela cu niste versuri atat de simple! Vai, sper sa nu ajunga HIt!

La radio e un pui ... si puiul piu!

Enjoy!

!PULCINO PIO - Puiul Piu

Later edit:

Dupa ce asculta GG melodia de mai sus, aceasta imi trimite urmatorul clip si-mi spulbera toate pasiunile mele pentru barbati in costum.

La naiba GG!

Varianta in italiana.

Visul de sub perna

In ficeare an de boboteaza am aceasi problema cu mama si in fiecare an am acelasi vis ciudat. Stiti traditia cu busuiocul sub perna si visul sufletului din seara de boboteaza. In fiecare an, dar in fiecare an, mama insista sa pun busuiocul la loc de cinste si insista sa visez ceva, orice! Se pare ca la mine se aplica intr-un mod tare ciudat toata traditia asta. 

In fiecare an, am acelasi vis: imi apare in vis un barbat frumos imbracat intr-un costum negru, camasa alba si cravata neagra subtire, este brunet si cam atat. Acesta sta si ma priveste, dar fara sa-i pot distinge fata. Anul asta, nu mai era la cativa metri de mine cum era in fiacare an, anul acesta in vis m-a imbratisat destul de patimas.

Care esti mai!?

Nu de alta, dar te caut de cativa ani si tu nimic...

Toti care se regasesc in descrierea de mai sus sa ma contacteze de urgenta, iar cei care stiu sa-mi talmaceasca visul poate sa o faca fara nicio grija.

Just me!

31 decembrie

Am inceput anul cu un tonus foarte optimist si plin de o dispozitie foarte buna si asta pentru ca vreau ca 2013 sa ma surprinda pozitiv.

31 decembrie m-a prins pe partia de la Gura Raului si ma intrebam: de ce naiba mi-am pus skiurile in picioare si m-am lasat convinsa de prieteni sa ma sui in varful partiei fara sa stiu cu ce se mananca skiatul.

Da! Anul asta am skiat pentru prima oara si mi-a placut tare mult. 

Cand am pus pentru prima oara claparii in picioare si am facut cativa pasi, mi-am zis: ca trebuie sa fie ceva frumos in chestia asta si eu vreau sa descopar.

Cu skiurile in picioare imi repetam in gand "Vai de mine!" Am urcat cu teleschiul si imi amintesc ca zbieram "Skieeeez! Daaaaaa! Eu skieeeez! Laaalaaaalaa" Era o iluzie frumoasa care mi-a trecut repede cand am constatat ca eu, nu stiu sa stau pe skiuri. Sus pe platforma am aflat de: plug, cristiane, miscarea corpului si pozitie corecta.

Mno, mare gresala sa aflu asa ceva acolo sus. Ce cristiane, ce plug, cand eu nu stiu sa stau nici pe skiuri bine. Numai eu stiu ce trante am luat si ce frumoase, chiar artistice au fost, dar mi-a placut. Mi-a placut tare mult sa skiez macar asa putin si in stilul meu bineinteles.

Data viitoare musai trebuie sa-mi i-au un instructor! Am zis! 

Asa ca, pe 31 decembrie am ras foarte mult si am avut o stare de bine de la prima ora. Prietena mea, Krm3n a nascut cea mai frumoasa fetita - Ioana Antonia la 10:15.

Cand am tinut minunea in brate avea doar 5 ore si era atat de mica, am tremurat toata de emotie. O emotie noua, dar atat de frumoasa.

Apoi, mi-am luat "Adio" de la 2012 ... cine stie poate 2013 ma va surprinde cu o rochita frumoasa! (:

 

Pe principiul "Iarna nu trebuie sa fii sexy si doar bine imbracata!" la ski am imprumutat si eu una alta ca sa pot sa ma aventurez pe munte. Asa ca, nu radeti de mine!

Just me!