Imi plac oamenii frumosi si plini de viata, care reusesc sa-mi trasmita o energie pozitiva. Iar de
oamenii acestea greu te mai desparti. Greu iti mai vine sa pleci de langa
ei (ori cat de mult te-ar necaji ei). Iti face placere sa stai sa vorbesti cu ei
ore intregi si constati ca nu te plictisesti. Ii adori. Uneori simpla lor
prezenta te face sa te simti bine ... iar bine unori e atat de bineeee.
Ma simt bine alaturi de oameni frumosi.
In fiecare zi, dar in fiecare zi cand plec de acasa mama ma conduce pana la usa, asteapta sa ma indepartez, iar apoi inchide usa. A devenit o obisnuinta frumoasa. Uneori ies pe usa si o las deschisa desi mama e cu treaba prin bucatarie, dar o astept la mijlocul drumului privind usa goala cateva secunde pana vine-n pragul ei. Imi place mult sa o privesc si ei ii face placere.
Deseori iese pe casa scarii si ma priveste cum cobor cele trei etaje. Sta acolo si asteapta pana nu mai aude pasi.
Tot timpul o aud: Sa te inchini mama? Nu uita sa mananci! Ai grija de tine!
De fiecare data intorc capul si o privesc.. E semn de respect si semn ca-mi este draga. Asa mi-a spus cand eram mai mica ... si asa e!
Cred cu tarie ca o despartire oricum ar fi ea e important sa intorci capul.
Sa privesti ochii care te privesc!
Mai sunt momentele cand plec dintr-o casa straina si ma opresc de fiecare data pe aceasi treapta, zambesc tot timpul si mainile mele se transforma in ceva magic.
Oare apreciaza momentul?
Il apreciaza! pentru ca niciodata nu inchide usa pana privesc in sus.
Magic!
Faptul ca intorci capul atunci cand te desprti de cinvea inseamna ca persoana aceea conteaza. Conteaza mult! Uneori o privire face cat o mie de cuvinte.
Uneori e frumos sa stii ca poti vorbi prin priviri tacute ...
Exita si momentele cand intorc capul si nu mai e nimeni .. trist! Oamenii aceea conteaza, dar nu suficient cat sa cred ca eu contez la fel de mult pentru ei!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu