Poezie: Totusi, iubirea

Si totusi exista iubire

Si totusi exista blestem

Dau lumii, dau lumii de stire

Iubesc, am curaj si ma tem.

Si totusi e stare de veghe

Si totusi murim repetat

Si totusi mai cred în pereche

Si totusi ceva sa-ntamplat.

Pretentii nici n-am de la lume

Un pat, intuneric si tu

Intram in amor fara nume

Fiorul ca fulger cazu.

Motoarele lumii sunt stinse

Retele pe cai au cazut

Un mare pustiu pe cuprins e

Trezeste-le tu c-un sarut.

Acum te declar Dumnezee

Eu insumi ma simt Dumnezeu

Continua lumea femeie

Cu plozi scrisi în numele meu.

Afara roiesc intunerici

Aici suntem noi luminosi

Se cearta-ntre ele biserici

Facandu-si acelasi repros.

Si tu si iubirea exista

Si moartea exista în ea

Imi place mai mult cand esti trista

Tristetea, de fapt, e a ta.

Genunchii mi-i plec pe podele

Cu capul ma sprijin de cer,

Tu esti in puterile mele,

Desi inchizitii te cer.

Ce spun se aude aiurea,

Ma-ntorc la silaba dintâi,

Praval peste tine padurea:

Adio, adica ramai.

Si totusi exista iubire

Si totusi exista blestem

Dau lumii, dau lumii de stire

Iubesc, am curaj si ma tem. 

 Adrian Paunescu